duminică, 16 noiembrie 2008

joi, 13 noiembrie 2008

Responsabilitatea socială corporatistă: un moft cotidian sau o necesitate?


Miercuri, 12 noiembrie, începând cu ora 16.30 studenții au avut ocazia să participe la un training organizat de AIESEC Târgu Mureș, pe tema Responsabilității Sociale Corporatiste. Acest eveniment a fost o continuare a proiectului CSR Mureș ce a demarat în primăvară. În cadrul acestui proiect companiile implicate au donat organizației AIESEC hârtia de care nu mai aveau nevoie, iar cu fondurile obținute din recliclarea acesteia s-au cumpărat puieți care au fost folosiți într-o acțiune de plantare.
Ce înseamnă CSR? Ce presupune a fii responsabil social? Ce au companiile de câștigat prin investirea în acest domeniu? Răspunsul la aceste întrebări și la multe altele l-au aflat studenții de la reprezentantul companiei ”Play for life”, de la reprezentanții unor ONG-uri de mediu și nu în ultimul rând de la colegii lor implicați în organizare. La sfârșitul trainingului studenții au putut afla mai multe despre cum își desfășoară ONG-urile activitatea și cum se pot implica ei activ în proiectele lor. Mulți dintre studenți nu au rămas indiferenți la mesajul transmis, au fost încântați să participe la acest eveniment și așteaptă cu nerăbdare următoarea acțiune CSR Mureș.
După plecarea studenților a avut loc o discuție între ONG-urile prezente și reprezentații AIESEC, în care s-a dezbătut posibilitatea îmbunătățirii și dezvoltării proiectului CSR Mureș, acesta fiind încă în desfășusare. ONG-urile au adus un plus de idei pentru extinderea proiectului și s-au pus bazele unor noi colaborări.
Organizatorii evenimentului au fost mulțumiți de desfășurarea acestuia și sunt încrezători că CSR Mureș va avea un impact considerabil și că tot mai mulți oameni vor înțelege importanța reponsabilității sociale și vor ține cont de impactul lor asupra mediului și societății.

luni, 10 noiembrie 2008

Nothing lasts for ever...

Fie suferinta, fie clipe frumoase... totul se termina... mai curand, sau mai tarziu, fiecarui lucru ii vine sfarsitul... in mod natural, sau provocat de noi, la timp sau prematur, totul se sfarseste... si fiecare sfarsit e un inceput... inceputul a ce va fi in continuare... sau inceputul a nimic... inceputul unui gol, inceputul unei absente... un inceput care tinde spre trecut, prin amintirile ce ni le ofera... prin clipele trecute... o mare peste care se va asterne candva valul uitarii... dar pana atunci, ramanem cu gustul dulce al amintirii, si cu gustul amar al pierderii...

O mare de necunoscut ne copleseste in fata unui inceput... privim cu frica spre viitor, si nu putem zari nimic concret, doar franturi de posibilitati... Nu suntem slabi daca ne e frica, suntem slabi doar daca ne lasam dominati de frica, si nu facem lucrurile de care ne temem... daca ezitam sa pasim in marea de necunoscut, bazandu-ne doar pe ceea ce vedem in prezent... fata in fata cu frica vedem cat suntem de puternici, acela e punctul in care se face diferenta intre cei slabi si cei puternici... deciziile luate in momentele critice arata de fapt cine suntem, ce suntem sub armura aparent inpenetrabila...

"When the light begins to change
I sometimes feel a little strange
A little anxious when it's dark" ("Fear of the dark" - Iron Maiden)

vineri, 7 noiembrie 2008

miercuri, 5 noiembrie 2008

"M-am nascut sa fac fitze, nu sa le suport"

"Incearca sa fii un om de valoare si nu neaparat un om de succes." (Albert Einstein)

Oamenii cand gusta din succes uita...

Uita cum e sa te bucuri din lucruri simple...
Uita ca intai a existat conceptul de succes, si apoi au fost ei...
Uita ca traiesc intre oameni si vorbesc doar despre persoana lor...
Uita ca si ceilalti au participat la succesul lor si isi asuma intregul triumf...
Uita ca sunt datori sa dea si s-au obisnuit mereu sa ceara...
Uita sa respecte crezand ca reusita le da dreptul sa ii calce pe ceilalti in picioare...
Uita ca succesul e ca o gheata subtire pe care un pas gresit o poate sparge...
Uita ca viata e mai mult decat o cursa in care cel mai bun castiga si ca nu toti din jur sunt in competitie cu ei...
Uita ca infumurarea poate ucide prietenii...
Uita ca succesul se poarta in inima si ar trebui sa nu se urce la cap...
Uita sa multumeasca pentru sustinere, "reclama", aprecieri si aplauze, crezand ca e de datoria lumii sa o faca...
Uita ca succesul e doar un cuvant si ceea ce isi doresc ei sunt doar urmarile lui...
Uita de unde au pornit, cine erau, pe unde au fost si de cine s-au inconjurat...
Uita ca atunci cand fumul se spulbera, cand faima se sparge si fanii dispar raman prietenii...

Si totusi exista oameni care se bucura de succes si INCA sunt OAMENI...